Interviu cu Monica Bălășoiu

Violonistă, profesor al atelierului de muzică din cadrul proiectului „Arta nu urăște – celebrarea valorii”, co-finanțat printr-un Grant SEE în cadrul Programului PA17/RO13 – “Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european”. 
Download PDF

Download PDF

Ce te-a motivat să te alături acestui proiect?

Importanța și necesitatea unui asemenea proiect. Suntem cu toții conștienți ca prejudecată și rasismul sunt doi dintre factori negativi care influențează societatea românească.

Cum te-ai gândit să îi apropii pe copiii participanți la atelierul de muzică de subiectul interculturalitate?

Muzica este un limbaj universal, iar talentul și valoarea unui artist nu țin cont de culoarea pielii. Pornind de la această premiză, am încercat să discutăm liber despre discriminare, artiști români și artiști rromi, cultura țigănească și frumusetea ei.

Ce i-a adus pe ei la acest atelier? Cei care participă la acest atelier sunt muzicieni? Sau îți doresc să facă muzică?

Toți participantii sunt elevi ai școlilor sau ai liceelor de muzică. Evident, cu toții își doresc să performeze și să urmeze o universitate de muzică în țară sau în străinătate. Discriminarea nu ține numai de culoarea pielii, așadar unii dintre ei se află la acest curs nu pentru că sunt rromi, ci pentru că simt nevoia unui sistem fără prejudecăți de acest gen.

Ai găsit deschiderea necesară unei discuții libere? Cunoșteau idei despre subiectul interculturalitate?

Din fericire, copilăria și adolescența aduc cu sine o mare doză de sinceritate, optimism și poate o frumoasă utopică proiecție asupra societății. Problemele apar atunci când ideea lor frumoasă despre lume se intersectează cu ideile preconcepute ale societății despre rasism, valoare, superioritate, elitism.

Împreună cu copiii am discutat despre contrast și asemuire, despre nevoia de raportare la celălalt, cât și despre individualitate. Să spunem că învățăm să deschidem ochii și să vedem ce avem frumos în noi și apoi în cei de lângă noi.

Din discuțiile cu copiii care au participat la atelierele de muzică au reieșit principalele probleme cu care se confruntă aceștia atunci când vine vorbe despre discriminare?

Da, probleme ce țin de etnie, de recunoașterea valorii, și mai ales nevoia de confirmare a valorii.

Au prezentat câteva forme evidente de discriminare cu care s-au confruntat?

Da. Unii copii sunt mai deschiși, povestesc de față cu ceilalți, alții însă au preferat să vorbim după curs.

Au găsit modalități să le elimine?

Sper că în urma acestui proiect să fie suficient de puternici pentru a putea să le elimine. Ceea ce ma bucură în acest moment este că am reușit să facem primul pas: să mă bucur de ceea ce sunt, indiferent de culoarea pielii, profesia părinților, etc, și nu în ultimul rând, să cred în mine. Una dintre problemele pe care le-am sesizat este lipsa de încredere în sine sau “curajul timidului”, o bravare în spatele căreia se află o certă nevoie de recunoaștere din partea celorlalți.

Sunt copiii constienți de faptul ca discriminarea poate fi atât pozitivă, cât și negativă, ca cei discriminați uneori au de pierdut?

În primul rând sunt constienți de ceea ce au simțit. Împreună învățăm că diversitatea nu trebuie să aducă cu sine sentimentul de inferioritate.

Care a fost părerea copiilor participanți la atelierele de muzică atunci când a venit vorba despre etnia romă? Cum privesc ei această minoritate?

Copiii imită ceea ce văd în jurul lor, în majoritatea cazurilor preiau ideile adulților.  Am discutat despre frumusețea culturii rrome, a muzicii, sper că în urma acestui curs să aibă o altă viziune asupra minorităților.

Este cunoscut faptul că printre instrumentiștii sau cântăreții importanți ai timpurilor au fost foarte mulți romi. Au existat discuții despre acest aspect? Le sunt recunoscute talentele, în ciuda etniei?

A fost unul dintre subiectele pe care le-am abordat cu copiii. Am discutat despre Ion Voicu, Grigoraș Dinicu, muzică țigănească, dar mai ales despre ce înseamnă valoarea.

După ce ți-ai făcut o imagine a situației, ne poți spune ce concluzii ai tras? Care sunt soluțiile antidiscriminare găsite împreună cu copii participanți la atelierul de muzică?

Cred că fiecare dintre noi suntem datori ca, atunci când observăm o situație de discriminare negativă să reacționăm. Evident, cu diplomație și respect față de ambele părți. Mai ales când vine vorba de copii. Ei sunt societatea de mâine. Cred cu tărie că va fi una cu mult mai bună și mai deschisă la minte față de cea actuală.